Actualizarea Declarației 101 | Reactivarea "taxei pe stâlp" | Trecerea de la micro la impozit pe profit în 2025 | Ce aduce nou REGES Online.
Cum completăm corect Declarația 101 | Explicații fiscale pentru impozitul pe construcțiile speciale | Condițiile din 2025 pentru a trece la impozit pe profit | Reges Online va înlocui Revisal.
Cum completăm corect Declarația 101 după noile modificări legislative
Anul fiscal 2025 aduce o serie de modificări importante în ceea ce privește raportarea și calculul impozitului pe profit, prin actualizarea Declarației 101 – principalul instrument de autoimpunere pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit. Modificările sunt oficializate prin Ordinul nr. 206/2025 pentru aprobarea modelului, conţinutului şi instrucţiunilor de completare a formularelor 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit" şi 101 Grup fiscal "Declaraţie consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal", care aprobă noile modele, conținutul și instrucțiunile de completare atât pentru formularul standard (101), cât și pentru formularul destinat grupurilor fiscale (101 Grup fiscal).
Față de formularele în vigoare, declarațiile menționate au suferit următoarele modificări:
au fost introduse rânduri noi pentru evidențierea impozitului pe profit stabilit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, pentru evidențierea pierderii fiscale de recuperat în anul curent, precum și pentru evidențierea valorii care se scade din impozitul minim pe cifra de afaceri potrivit art.I pct.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115/2024;
a fost eliminat rândul referitor la costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale.
În plus, din formularul 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit" a fost eliminat rândul referitor la valoarea impozitului pe profit scutit aferent caselor de marcat, care se adăuga la impozitul pe profit, potrivit art. 45 alin. (7) din Codul fiscal.
Completarea Declarației 101 pentru anul 2024 presupune înțelegerea și aplicarea corectă a mai multor NOI situații:
1. Instituirea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru marile companii
Una dintre cele mai importante modificări este introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, aplicabil începând cu anul fiscal 2024 pentru contribuabilii care, în anul precedent, au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro. Măsura are un scop clar: să elimine situațiile în care entitățile mari, deși înregistrează rulaje semnificative, raportează profituri reduse sau chiar pierderi contabile recurente, beneficiind de diverse deduceri fiscale.
Mecanismul de impunere prevede că, în situația în care impozitul pe profit calculat conform regulilor obișnuite este mai mic decât impozitul minim determinat ca procent din cifra de afaceri, contribuabilul va datora valoarea cea mai mare dintre cele două. Această nouă formă de impunere funcționează, așadar, ca un prag de siguranță fiscală pentru bugetul de stat și are efect direct în calculul obligației de plată prin Declarația 101, în care s-au introdus rânduri speciale pentru evidențierea acestui impozit alternativ.
Impozitul minim pe cifra de afaceri se determină astfel: IMCA = 1% x (VT – Vs – I – A),
unde indicatorii au următoarea semnificaţie:
IMCA - impozit minim pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul;
VT - venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz;
V_s - venituri care se scad din veniturile totale, în anumite condiții.
Rândul 46 - se completează cu suma reprezentând impozitul pe profit determinat pentru efectuarea comparației cu impozitul minim pe cifra de afaceri, potrivit art.181 alin.(5) din Codul fiscal.
Rândul 47 - se completează cu suma reprezentând impozitul pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. Acest rând se completează de către contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art.15 din Codul fiscal, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro şi care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri stabilit potrivit legii.
Rândul 48 - se preia suma de la 48.1 sau de la rândul 48.2, după caz.
Rândul 48.1 - se înscrie suma reprezentând impozitul pe profit anual datorat, în situația în care suma înscrisă la rândul 46 este mai mare decât suma înscrisă la rândul 47.
Rândul 48.2 - se înscrie suma reprezentând impozit pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri datorat, potrivit art.181 din Codul fiscal, în situația în care suma înscrisă la rândul 47 este mai mare decât suma înscrisă la rândul 46.
2. Limitarea recuperării pierderilor fiscale anterioare – un nou plafon de 70%
Începând cu anul fiscal 2024, recuperarea pierderilor fiscale anuale este posibilă doar în limita a 70% din profitul impozabil realizat în oricare dintre cei 5 ani consecutivi care urmează anului în care a fost înregistrată pierderea. Această măsură înlocuiește regula anterioară, care permitea compensarea integrală (100%) a pierderilor, și se aplică pierderilor înregistrate începând cu anul 2024.
Această nouă regulă reflectă o tendință europeană de control mai riguros al mecanismelor de optimizare fiscală și afectează în mod direct atât companiile care au fluctuații mari de profitabilitate, cât și cele care activează în domenii ciclice. În Declarația 101, au fost create rânduri specifice pentru evidențierea pierderilor fiscale reportate și a sumei efectiv admise la deducere în anul curent.
Practic, dacă o societate înregistrează un profit impozabil de 1.000.000 lei în anul 2025 și are pierderi reportate din 2024, aceasta va putea deduce maximum 700.000 lei din pierderea anterioară, urmând să continue recuperarea în anii următori în limita aceluiași plafon procentual.
Această regulă generează necesitatea unei gestiuni atente a soldului pierderilor fiscale, precum și a documentării temeinice a sursei și a provenienței acestora.
Rândul 38 – se completează de persoana juridică beneficiară cu valoarea pierderilor fiscale înregistrate de contribuabilul cedent în perioada din anul curent cuprinsă între 1 ianuarie şi data la care operaţiunea respectivă produce efecte, şi transferată de persoana juridică cedentă persoanei juridice beneficiare, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Rândul 38^1 – se completează cu profitul impozabil/pierderea fiscală, înainte de reportarea pierderii din anii precedenți.
Rândul 39 – se completează cu valoarea pierderilor fiscale de recuperat din perioadele anterioare, atât din activităţile din România, cât şi din surse externe. Nu se includ la acest rând pierderile fiscale din anii anteriori, reglementate de art. 40 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nerecuperabile din profitul impozabil al anului de raportare.
3. Abrogarea facilităților fiscale legate de bursele private și aparatele de marcat electronice
Un alt aspect important al modificărilor legislative privește eliminarea unor facilități fiscale anterior acordate contribuabililor, în special celor care investeau în anumite forme de susținere educațională sau în infrastructura fiscală proprie. Concret:
Cheltuielile cu bursele private, anterior deductibile în anumite condiții, nu mai sunt deductibile din impozitul pe profit datorat;
Costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, care anterior putea fi dedus, a fost eliminat complet din categoria cheltuielilor fiscale recunoscute.
Această abrogare are un impact direct asupra companiilor care anterior își diminuau impozitul pe profit datorat prin aceste instrumente de susținere indirectă.
În ceea ce privește Declarația 101, rândurile aferente acestor facilități au fost eliminate complet, iar contribuabilii trebuie să acorde atenție corelării între sumele deduse în anii anteriori și reflectarea lor în registrul fiscal.
4. Deducerea suplimentară pentru activitățile de cercetare-dezvoltare
Totodată, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115/2024 pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, au fost introduse reglementări cu privire la facilitățile fiscale care vizează contribuabilii care aplică la calculul rezultatului fiscal deducerea suplimentară pentru activitățile de cercetare-dezvoltare și care datorează impozit minim pe cifra de afaceri.
Rândul 43^1 - se înscrie valoarea rezultată prin aplicarea cotei de 16% asupra deducerii suplimentare pentru cercetare-dezvoltare, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2024.
Sancțiuni D101
Conform Codului de procedură fiscală:
ART. 336 Contravenții
(1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât sa fie considerate, potrivit legii, infracțiuni:
b) neîndeplinirea de către contribuabil/plătitor la termen a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume, precum și orice informații în legătură cu impozitele, taxele, contribuțiile, bunurile și veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora;
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționeaza astfel:
d) cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii și mari și cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și i) - m).
Explicații fiscale pentru aplicarea impozitului pe construcțiile speciale (taxa pe stâlp)
Impozitul pe construcțiile speciale (cunoscut ca „taxa pe stâlp”), care s-a aplicat cel mai recent în anul 2016, a fost „reactivat” de Guvern în 2025.
După o perioadă de aproape un deceniu de suspendare, impozitul pe construcțiile speciale – cunoscut neoficial, dar consacrat în spațiul public, drept „taxa pe stâlp” – a fost reintrodus în sistemul fiscal românesc prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024. Această măsură face parte dintr-un pachet mai larg de reforme fiscale inițiate pe finalul anului 2024, în contextul consolidării bugetare și al extinderii bazei de impozitare pentru anul fiscal 2025.
Reintroducerea acestei obligații fiscale a fost reglementată în mod expres la articolul LXIV punctele 16, 17, 18 și 19, precum și la articolul LXXV din OUG nr. 156/2024, și vizează toate persoanele juridice române sau străine care dețin sau folosesc anumite tipuri de construcții, altele decât cele supuse impozitului local pe clădiri.
Baza legală
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024, publicată în Monitorul Oficial, care reactivează acest impozit începând cu anul fiscal 2025.
Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe – aprobat prin HG nr. 2139/2004, cu modificările și completările ulterioare – document care stabilește grupele de construcții supuse acestui impozit.
Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2025 pentru modificarea şi completarea titlului X din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în vigoare de la 04 aprilie 2025.
Sfera de aplicare a impozitului
Impozitul pe construcțiile speciale se aplică asupra construcțiilor cuprinse în grupa 1 din catalogul mijloacelor fixe, care cuprinde lucrări de infrastructură, rețele, platforme, silozuri, bazine, turnuri, stâlpi, conducte, instalații tehnologice încorporate în teren etc., și care nu sunt încadrate ca „clădiri” în sensul impozitului local pe clădiri.
Printre exemplele concrete de construcții supuse impozitului pot fi incluse:
- centrale hidroelectrice, centrale termoelectrice şi nuclearo-electrice;
- staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni;
- piste şi platforme;
- sonde de ţiţei, gaze şi sare;
- rampe de încărcare – descărcare;
- coşuri de fum şi turnuri de răcire;
- iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine;
- ecluze şi ascensoare;
- baraje, jgheaburi pentru piscicultură;
- infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje, etc), linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console);
- platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv;
- construcţii pentru transportul energiei electrice;
- lacuri artificiale de acumulare şi canale de irigaţii.
Este important de reținut că intră sub incidența acestui impozit inclusiv construcțiile din parcurile industriale, științifice și tehnologice, în măsura în care nu beneficiază de scutire de la plata impozitului pe clădiri.
Subiecții impozitului
Obligația de plată a acestui impozit revine următoarelor categorii de contribuabili:
persoanele juridice române, cu excepția: instituțiilor publice; institutelor naționale de cercetare-dezvoltare; asociațiilor, fundațiilor și altor entități fără scop patrimonial, potrivit legislației în vigoare;
persoanele juridice străine care desfășoară activitate printr-un sediu permanent în România;
persoanele juridice înființate în baza legislației europene, cu sediul social în România.
În cazul operațiunilor de leasing, contribuabilul este:
utilizatorul – pentru leasingul financiar;
locatorul – pentru leasingul operațional.
Totodată, în cazul construcțiilor aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, impozitul este datorat de persoana juridică care le are în administrare, concesiune, închiriere sau folosință cu titlu gratuit.
Modificările aduse de Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2025
Potrivit art. I din OUG nr. 21/2025, (Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2025 pentru modificarea şi completarea titlului X din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în vigoare de la 04 aprilie 2025), articolul 498 alin. (1) din Codul fiscal este modificat pentru a introduce două cote diferențiate de impozitare, în funcție de natura dreptului asupra construcției și regimul juridic al terenului sau imobilului:
Cota de 0,5%: aplicabilă asupra valorii nete a construcțiilor care nu fac obiectul impozitului pe clădiri, în sensul prevăzut la Titlul IX din Codul fiscal;
Cota de 0,25%: aplicabilă pentru construcțiile aflate în concesiune, administrare sau folosință gratuită, aparținând domeniului public/privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale (UAT-uri).
Această diferențiere reflectă un principiu de justiție fiscală, care recunoaște caracterul distinct al construcțiilor care nu sunt deținute în proprietate, ci sunt utilizate în baza unui drept derivat.
Totodată prin OUG 21/2025 se introduce o clarificare terminologică și metodologică privind modul de determinare a valorii impozabile: se utilizează valoarea netă contabilă a construcției existentă la 31 decembrie a anului anterior, ajustată prin excluderea investițiilor în curs care nu se concretizează într-o construcție finalizată.
Un element de noutate fiscală introdus prin OUG 21/2025 este instituirea unei bonificații de 10%, acordată contribuabililor care:
declară impozitul până la 25 mai;
achită integral suma datorată până la aceeași dată.
Pentru a asigura echitate fiscală și coerență în aplicare, OUG 21/2025 reglementează în mod distinct situațiile speciale:
Contribuabilii nou-înființați datorează impozitul începând cu anul înregistrării, utilizând ca bază patrimoniul deținut la 30 de zile de la data înființării.
Contribuabilii care își încetează activitatea în cursul anului fiscal trebuie să recalculeze impozitul proporțional cu perioada de funcționare efectivă.
În ambele cazuri, dacă s-a achitat impozitul integral anticipat, contribuabilii pot beneficia de bonificație și de eventuale regularizări în cazul în care suma datorată este mai mică.
În cazul plătitorilor de impozit pe profit, cheltuiala aferentă acestui impozit este deductibilă integral la stabilirea rezultatului fiscal, în conformitate cu reglementările contabile și fiscale în vigoare.
Modalitatea de calcul al impozitului
Impozitul pe construcțiile speciale se calculează anual prin aplicarea unei cote de 0,5%/0,25% asupra valorii brute contabile a construcțiilor existente în patrimoniul contribuabilului la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea construcțiilor pentru care se datorează impozitul local pe clădiri.
Formula de calcul este: Impozit = 0,5%/0,25% × (Valoare contabilă brută totală a construcțiilor – Valoare construcții impozitate ca „clădiri”)
Valoarea contabilă reprezintă valoarea activului în registrele contabile ale companiei. Ea este bazată pe costul istoric și ajustările pentru amortizare și depreciere.
Declarare și plată
Obligațiile fiscale aferente impozitului pe construcții presupun următorii pași:
1. Declararea impozitului până cel târziu la 25 mai a anului fiscal în curs;
2. Plata în două tranșe egale:
prima tranșă până la 30 iunie;
a doua tranșă până la 31 octombrie.
ART. 499 - Plata impozitului și depunerea declarației fiscale (Cod fiscal)
(1) Contribuabilii prevăzuți la art. 496 sunt obligați să calculeze și să declare impozitul pe construcții, până la data de 25 mai inclusiv a anului pentru care se datorează impozitul.
(2) Impozitul pe construcţii, declarat potrivit alin. (1), se plăteşte în două rate egale până la datele de 30 iunie, respectiv 31 octombrie inclusiv.
Declararea impozitului pe construcții se face prin depunerea formularului 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”, completând corespunzător secțiunea a II-a „Impozite, taxe și alte obligații care nu se plătesc în contul unic”. Necompletarea tabelului corespunzător acestui tip de impozit, echivalează cu nedeclararea obligației respective.
Ordinul nr. 193/2025 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, este în vigoare de la 07 februarie 2025, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 114 din 07 februarie 2025.
Formularul-tip pentru declarare va fi aprobat prin ordin ANAF.
Tratament fiscal
Cheltuiala cu impozitul pe construcțiile speciale este considerată cheltuială deductibilă fiscal, la stabilirea rezultatului impozabil, în cazul plătitorilor de impozit pe profit, conform prevederilor din Codul fiscal privind cheltuielile deductibile.
Pentru contribuabilii nou-înființați, obligația de plată a acestui impozit intervine începând cu anul fiscal următor celui în care a fost înregistrată entitatea.
Exemple practice privind trecerea de la micro la impozit pe profit în 2025
Începând cu 01.01.2025, se modifică pragul până la care societăţile pot aplica impozitul pe venitul microîntreprinderilor, şi anume scade de la 500.000 euro la 250.000 euro. Aşadar, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 250.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;
capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale;
nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti;
are cel puţin un salariat;
are asociaţi/acţionari care deţin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot şi este singura persoană juridică stabilită de către asociaţi/acţionari să aplice acest impozit.
Dacă în cursul anului 2025 o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 250.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depăşit această limită.
Atenție! Limita fiscală privitoare la plafonul de 250.000 euro se verifică luând în calcul veniturile acesteia cumulate cu veniturile întreprinderilor legate.
Exemplu:
O persoană fizică, PF, deţine, la sfârşitul anului fiscal precedent, 30% din valoarea/numărul titlurilor de participare la o persoană juridică română, PJ, şi desfăşoară, totodată, activitate prin intermediul unei persoane fizice autorizate, PFA.
PJ verifică condiţia referitoare la întreprinderi legate, având în vedere următoarea situaţie, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, astfel:
PJ a realizat venituri de 800.000 lei, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
PFA a realizat venituri încasate, înregistrate în registrul jurnal de încasări şi plăţi, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, de 300.000 lei.
Veniturile realizate de 800.000 lei, respectiv de 300.000 lei sunt din categoriile de venituri care constituie baza impozabilă pentru microîntreprinderi.
PJ este întreprindere legată cu PFA, prin intermediul deţinerii PF, de peste 25% din capitalul PJ, persoana juridică calculează valoarea totală a veniturilor prin însumarea veniturilor celor două persoane, PJ şi PFA. Având în vedere că suma totală a veniturilor este de 1.100.000 lei şi nu depăşeşte echivalentul în lei al plafonului de 250.000 euro, la un curs de schimb de 4,9741 lei/euro (de 1.243.525 lei), PJ ar putea aplica sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, pentru anul fiscal următor, dacă îndeplineşte şi celelalte condiţii pentru aplicarea sistemului de impunere.
Exemplu:
La sfârşitul trimestrului II al unului fiscal 2025, o persoană fizică, PF, deţine 40% din valoarea titlurilor de participare la o persoană juridică română, PJ, plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi desfăşoară, totodată, activitate prin intermediul unei persoane fizice autorizate, PFA.
PJ verifică condiţia referitoare la întreprinderi legate, având în vedere următoarea situaţie, la data de 30 iunie, după cum urmează:
PJ a realizat venituri cumulate de 500.000 lei, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
PFA a realizat venituri încasate, înregistrate în registrul jurnal de încasări şi plăţi, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, de 1.000.000 lei.
Veniturile realizate de 500.000 lei, respectiv de 1.000.000 lei sunt din categoriile de venituri care constituie baza impozabilă pentru microîntreprinderi.
PJ calculează valoarea totală prin însumarea veniturilor înregistrate de PJ şi PFA. Având în vedere că suma veniturilor, respectiv suma de 1.500.000 lei, depăşeşte echivalentul în lei al plafonului de 250.000 euro, la un presupus curs de schimb de 5 lei/euro, începând cu trimestrul II al anului respectiv, PJ datorează impozit pe profit.
Calculul şi plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile se efectuează luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv.
Persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023.
Modificările privind codurile CAEN 2025
Microîntreprinderile care au desfăşurat, până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv, activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 - Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare, 5520 - Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, 5530 - Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 - Alte servicii de cazare, 5610 - Restaurante, 5621 - Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente, 5629 - Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 - Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor aplică condiţia de a nu mai fi fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal 2024.
Atenție! Începând cu 1 ianuarie 2025, în aplicarea acestor prevederi se au în vedere, după caz, şi activităţile corespunzătoare codurilor CAEN 5611 - Restaurante, 5612 - Activităţi ale unităţilor mobile de alimentaţie, 5622 - Alte servicii de alimentaţie n.c.a.
Atenție! Noile coduri CAEN reflectă actualizările clasificării CAEN. De exemplu, 5611 este o detaliere a fostului 5610.
Exemplu:
O firmă X SRL are domeniu de activitate restaurant, Cod CAEN în 2023: 5610.
În 2022: era microîntreprindere
În 2023: a trecut la impozit pe profit (nu mai era micro)
În 2025 vrea să redevină microîntreprindere
Pentru că după 1 ianuarie 2024 nu a mai fost microîntreprindere, poate reveni în 2025 la regimul de microîntreprindere dacă îndeplinește toate condițiile legale.
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro inclusiv şi care nu desfăşoară activităţile prevăzute la lit. b) pct. 2;
3%, pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
2. desfăşoară activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 - Activităţi de editare a jocurilor de calculator, 5829 - Activităţi de editare a altor produse software, 6201 - Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 - Alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei, 5510 - Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare, 5520 - Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, 5530 - Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 - Alte servicii de cazare, 5610 - Restaurante, 5621 - Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente, 5629 - Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 - Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, 6910 - Activităţi juridice - numai pentru societăţile cu personalitate juridică care nu sunt entităţi transparente fiscal, constituite de avocaţi potrivit legii, 8621 - Activităţi de asistenţă medicală generală, 8622 - Activităţi de asistenţă medicală specializată, 8623 - Activităţi de asistenţă stomatologică, 8690 - Alte activităţi referitoare la sănătatea umană.
Atenție! Începând cu 1 ianuarie 2025, se au în vedere şi activităţile, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN 6210 - Activităţi de realizare a softului la comandă (software orientat client), 6290 - Alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei, 5611 - Restaurante, 5612 - Activităţi ale unităţilor mobile de alimentaţie, 5622 - Alte servicii de alimentaţie n.c.a.
Exemplu:
Firma X SRL are:
cod CAEN principal: 5611 – Restaurante
venituri totale în 2025: 50.000 euro (sub pragul de 60.000 euro)
alte activități secundare: nu are
număr de salariați: 1
Se califică ca microîntreprindere: DA (respectă toate condițiile legale)
Ce cotă de impozitare aplică în 2025? Veniturile sub 60.000 euro ar indica aplicarea cotei de 1%, conform lit. a). Dar, codul CAEN 5611 (restaurante) apare pe lista de activități care impun automat cota de 3%, indiferent de venit. Deci se încadrează la la lit. b) pct. 2.
În anul 2025, firma X SRL va aplica cota de 3% impozit pe venit, chiar dacă are venituri sub 60.000 euro, pentru că desfășoară activitate corespunzătoare codului CAEN 5611 (Restaurante).
La ce aspecte trebuie să fim atenţi la trecerea de la Revisal la Reges-Online
Începând cu 31 martie 2025, România intră într-o nouă etapă de digitalizare a relațiilor de muncă: REGES-ONLINE înlocuiește treptat sistemul cunoscut până acum ca Revisal. Acest lucru vine cu o serie de noutăți, dar și cu obligații clare pentru angajatori, pe care e important să le înțeleagă din timp.
Spre deosebire de Revisal, care presupunea descărcarea unei aplicații pe calculatorul angajatorului și trimiterea datelor către ITM, REGES-ONLINE este o platformă informatică accesibilă direct pe internet, prin conturi dedicate, gestionată de Inspecția Muncii.
Exemplu: Dacă înainte trebuia să instalaţi aplicația Revisal pe un calculator și să faceţi exportul fișierului .rvs pentru trimitere, acum veţi introduce direct datele într-o platformă web, fără exporturi sau fișiere de transmis separat.
Atenție! Dacă nu va înregistați în timp util, riscaţi o amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei.
Dacă aveţi contracte de muncă care erau active la momentul accesării REGES, dar nu aveau toate elementele completate în vechiul Revisal, aveţi obligația să le actualizaţi în noul sistem.
Exemplu: Aveţi un salariat cu contract activ din 2015, dar în Revisal nu apare clar dacă lucrează la sediu fix sau în regim mobil. Acum trebuie să completaţi acest element (obligatoriu în REGES-ONLINE), altfel puteţi fi sancţionați.
Exemplu:
Firma "X SRL" are un salariat, angajat din 2019 cu contract pe durată nedeterminată. La data angajării nu s-a introdus nicio informație despre eventuale dizabilități – pentru că Revisal nu avea un câmp dedicat pentru acest lucru.
În 2025, după lansarea REGES-ONLINE, angajatorul accesează platforma pentru a actualiza datele salariaților activi.
Document primit: angajatul aduce un certificat de încadrare în grad de handicap emis de DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului), care atestă:
Gradul de handicap: Accentuat
Tipul: Locomotor
Durata: Permanent
Ce face angajatorul: în REGES-ONLINE, în profilul angajatului, va trebui să completeze următoarele câmpuri noi, disponibile acum:
Are dizabilitate - Da
Grad handicap - Accentuat
Tip handicap - Locomotor
Durată certificat - Permanent
Această informație nu era prevăzută în Revisal, deci nu se regăsește pentru contractele anterioare – trebuie completată în REGES-ONLINE, la actualizare.
Angajatorii pot beneficia de facilități fiscale dacă angajează persoane cu dizabilități, deci completarea corectă ajută și din punct de vedere financiar.
Lipsa completării poate duce la neconcordanțe și posibile sancțiuni în cadrul unui control.
Angajatorul rămâne singurul responsabil pentru datele transmise. Chiar dacă lucrează cu un prestator (de exemplu, firmă de contabilitate), răspunderea legală este tot a angajatorului. Nouatea este că trebuie transmise în REGES datele despre prestator: CUI, data contractului, durată. Aceste contracte nu pot fi subcontractate către altă firmă.
Atenție! Persoanele care completează în REGES trebuie desemnate prin decizie scrisă.
Suspendarea contractului pentru concedii medicale
Suspendările contractelor de muncă din cauza concediilor medicale NU erau raportate în sistem. Ele apăreau doar în statul de plată și în documentele interne, dar nu se transmiteau la ITM.
În REGES-ONLINE, suspendările din cauza concediilor medicale trebuie raportate în sistem, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării la angajator a certificatului de concediu medical.
Această modificare înseamnă că:
angajatorii trebuie să introducă manual în REGES-ONLINE toate suspendările apărute în urma concediilor medicale;
lipsa raportării se consideră contravenție și se sancționează cu amenzi între 3.000 și 5.000 lei pentru fiecare caz neluat în evidență.
Exemplu:
Salariatul X intră în concediu medical în perioada 5–8 mai 2025.
Certificatul medical este adus și înregistrat la Resurse Umane în data de 9 mai 2025.
Angajatorul trebuie să înregistreze suspendarea în REGES-ONLINE până cel târziu în data de 14 mai 2025 (3 zile lucrătoare de la data înregistrării certificatului).
Câmp REGES: Tip suspendare / Conținut completat: Concediu medical
Câmp REGES: Dată început suspendare / Conținut completat: 5 mai 2025
Câmp REGES: Dată sfârșit suspendare / Conținut completat: 8 mai 2025
Câmp REGES: Motiv suspendare / Conținut completat: Cod de boală conform certificatului (ex: 01 - boală obișnuită)
Documente necesare:
certificatul medical original;
dovada înregistrării acestuia la angajator (ex: semnătură pe registru sau formular intern);
decizia de suspendare internă, dacă se întocmește (nu este obligatorie pentru REGES, dar e bună practică).
Recomandări practice pentru angajatori:
să creeze o procedură internă simplă: „Orice certificat medical primit se înregistrează în registru de corespondență şi se transmite în REGES în maxim 3 zile lucrătoare de la primire.”;
să ţină o evidență lunară a tuturor concediilor medicale și să verifice dacă toate au fost transmise în REGES;
să atribuie clar, prin decizie, persoana responsabilă cu completarea acestor suspendări;
dacă lucrează cu un prestator (contabil sau HR), să includă această obligație în contractul de prestări servicii și să urmărească respectarea termenului.
Dosarul personal
Dosarul personal rămâne obligatoriu, dar cu o noutate majoră: se pot întocmi și păstra dosarele de personal în format electronic, dacă folosiți semnături electronice (avansate sau calificate).
Conținutul minim rămâne aceleași:
actele necesare angajării,
contractul individual de muncă,
actele adiţionale şi celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă,
acte de studii/certificate de calificare, precum şi orice alte documente care certifică legalitatea şi corectitudinea completării în Registru.
Exemplu:
Firma X SRL a implementat semnătura electronică calificată pentru toate documentele interne de personal, începând cu aprilie 2025. Noua angajată, Y, semnează contractul de muncă electronic.
Structura dosarului personal electronic
1. Acte necesare angajării (scanate PDF sau semnate electronic), copie CI (format.pdf), curriculum vitae (semnat electronic de angajat), cerere de angajare (semnată electronic), adeverință medicală apt muncă, aviz psihologic (dacă este cazul);
2. Contract individual de muncă CIM_Y.pdf
- semnat electronic de ambele părți
- data semnării: 05.04.2025
- tip semnătură: calificată (angajator) / avansată (salariat)
3. Acte adiționale (dacă există)
Act adițional nr. 1 (modificare salariu) – 01.06.2025
Act adițional nr. 2 (trecere la regim hibrid) – 01.09.2025
Fiecare document este semnat electronic de angajator și angajat și păstrat în format PDF/A, conform normelor de arhivare electronică.
4. Documente de calificare / studii
Diplomă de licență – scan color .pdf
Certificat absolvire curs Java – PDF cu cod QR de verificare
5. Alte documente relevante
Declarație privind protecția datelor – semnată electronic
Atestat curs SSM – scanat PDF
Extras REGES cu semnătură electronică a angajatorului (la încetare sau la cerere)
Condiții legale obligatorii pentru dosarul electronic:
- dosarul trebuie arhivat în format electronic securizat (de exemplu, în sistem DMS – Document Management System);
- accesul trebuie limitat și controlat (doar HR, manageri autorizați și inspectorii ITM la solicitare).
Fiecare document trebuie să aibe semnătură electronică verificabilă.
Dosarul se păstrează conform termenelor prevăzute în Legea contabilității nr. 82/1991 și normele GDPR.
Avantajele pentru angajator sunt: eliminarea arhivei fizice și a hârtiei, livrarea rapidă a documentelor la cererea salariatului sau ITM, protecție sporită a datelor și trasabilitate 100% și răspuns rapid cererilor de adeverințe și copii conforme.
Atenție! La solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorii sunt obligaţi să îi elibereze acestuia copii ale documentelor existente în dosarul personal, în termen de 15 zile lucrătoare de la data solicitării.
Documentele trebuie eliberate în copie certificată pentru conformitate cu originalul de către reprezentantul legal al angajatorului sau de persoana împuternicită de angajator.
De asemenea, la încetarea activităţii salariatului, angajatorii au obligaţia să îi elibereze acestuia o adeverinţă care să ateste activitatea desfăşurată, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă şi în specialitate, precum şi un extras din Registru, certificat prin semnătură.
La solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorii sunt obligaţi să îi elibereze acestuia o adeverinţă care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă şi în specialitate, astfel cum rezultă din Registru şi din dosarul personal, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data solicitării.
Atenţie! Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei nerespectarea prevederilor privind eliberarea documentelor prevăzute mai sus.