Tratamentul contabil și fiscal al creanțelor incerte | Educație digitală pentru salariați în 2025 | Implicații fiscale la trecerea de la SRL-D la SRL
Atenție la demersurile legale privind creanţele | Ce pot face angajatorii în contextul digitalizării sistemului fiscal | Transformarea unui SRL-D într-un SRL implică un set de formalități cu ONRC.
Tratamentul contabil și fiscal al creanțelor incerte
La scăderea din evidenţă a creanţelor şi datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise, entităţile trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora conform pct. 328 din OMFP nr. 1.802/2014.
Termenul de prescripție a dreptului la acțiune al creditorului împotriva debitorului care nu și-a achitat datoria la scadență este de trei ani, potrivit Codului civil. În cazul obligațiilor contractuale de a da sau de a face, termenul de trei ani începe să curgă de la data la care obligația devine exigibilă și debitorul trebuia astfel s-o execute, adică termenul de plată/scadență stabilit/ă prin contract/factură.
OMFP nr. 1.802/2014 stipulează că sumele aferente creanțelor incerte trebuie reflectate distinct în contabilitate, prin utilizarea contului 4118 „Clienți incerți sau în litigiu” pentru a-i înregistra pe acei clienți aflați în dificultate, rău-platnici, dubioși sau în litigiu.
Înregistrarea contabilă aferentă: 4118 Clienți incerți sau în litigiu = 4111 Clienți
În scopul prezentării creanțelor în situațiile financiare anuale, acestea se evaluează la valoarea probabilă de încasat. Sunt supuse verificării și confirmării soldurile debitoare/creditoare ale conturilor de creanțe/datorii care dețin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi, prin punctaje reciproce scrise. Potrivit pct. 332 alin. (2) din OMFP nr. 1.802/2014, atunci când se estimează că o creanță nu se va încasa integral, în contabilitate se înregistrează ajustări pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
Ajustările pentru deprecierea creanțelor – clienți sunt recunoscute în cazul în care valoarea de inventar (la inventarierea elementelor de activ și de pasiv) este mai mică decât cea contabilă (la facturare).
Cu ajutorul contului 491 „Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți” se ține evidența ajustărilor constituite pentru deprecierea creanțelor din conturile de clienți. Soldul acestuia reprezintă ajustările pentru depreciere constituite.
În debitul contului 6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante” se înregistrează valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor neîncasabile și a clienților dubioși, rău-platnici sau în litigiu, constituite sau majorate, în contrapartidă cu contul 491.
6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 491 Ajustări pentru deprecierea creanțelor - clienți
Înregistrarea unei ajustări pentru depreciere se efectuează la neîncasarea la termen a creanțelor urmare a comunicării cu clientul care nu a condus la niciun rezultat privind încasarea creanței sau când întreprinderea clientă este în dificultate/ a intrat în stare de lichidare/ faliment.
Tratamentul fiscal – în cazul ajustărilor de creanțe
Deducerea ajustărilor pentru depreciere în limita a 30% din valoarea acestor ajustări (art. 26 (1) c) CF). În cazul în care creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
nu sunt garantate de altă persoană;
sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului
Deducerea ajustărilor pentru depreciere în limita a 100% din valoarea acestora (art. 26 (1) j) CF). În cazul în care creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
sunt deținute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătorești prin care se atestă această situație, sau la o persoană fizică asupra căreia este deschisă procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, lichidare de active sau procedură simplificată;
nu sunt garantate de altă persoană;
sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului.
În creditul contului 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor – clienți, în contrapartidă cu contul 491 „Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți”.
491 Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
Tratament fiscal – în cazul pierderilor din creanțe
Pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor nu sunt deductibile, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 25 alin. (4) lit. h) din Codul fiscal, și nici cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:
punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentință judecătorească, potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare;
procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești;
debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori;
debitorul este dizolvat, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
debitorul înregistrează dificultăți financiare majore care îi afectează întregul patrimoniu;
au fost încheiate contracte de asigurare.
Exemplu practic
La data de de 01.02.2024, o societate efectuează o prestare de servicii către altă societate în sumă de 23.800 lei, TVA inclus. Cele două companii nu sunt afiliate și nu sunt plătitoare de impozit pe profit. Scadența privind efectuarea plății este 31.05.2024. Clientul intră în luna iunie în procedură simplificată de faliment, creanța rămâne neîncasată.
Înregistrarea facturii privind prestarea serviciilor la data de 01.02.2024:
23.800 lei / 4111 Clienți = % 704 Venituri din servicii prestate / 20.000 lei + 4427 TVA colectată / 3.800 lei
Trecerea creanței la clienți incerți:
4118 Clienți incerți sau în litigiu = 4111 Clienți / 23.800 lei
Înregistrarea la data de 31.12.2024 a unei ajustări pentru deprecierea creanței. Probabilitatea de încasare a acesteia este redusă:
6814 Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 491 Ajustări pentru deprecierea creanțelor - clienți / 23.800 lei
În conformitate cu art. 26 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul de deducere a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de 100% din valoarea creanţelor, altele decât cele prevăzute la lit. d), e), f), h) şi i), dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
sunt deținute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătorești prin care se atestă această situație, sau la o persoană fizică asupra căreia este deschisă procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, lichidare de active sau procedură simplificată;
nu sunt garantate de altă persoană;
sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului.
Prin urmare, cheltuiala în sumă de 23.800 lei este deductibilă la calculul rezultatului fiscal.
Trecerea la pierderi a creanței la data de 31.12.2024 și ajustarea TVA:
Pct. 328 din OMFP nr. 1802/2014 prevede că, la scăderea din evidență a creanțelor și datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sun prescrise, entitățile trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale pentru decontarea acestora.
654 Pierderi din creanțe și debitori diverși = 4118 Clienți incerți sau în litigiu / 23.800 lei
4118 Clienți incerți sau în litigiu = 4427 TVA colectată / (3.800 lei)
Pentru ajustarea TVA se întocmește o factură care nu se transmite beneficiarului.
Baza de impozitare a TVA se reduce în cazul pierderilor din creanțe (art. 287 din CF):
d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa ca urmare a intrării în faliment a beneficiarului sau ca urmare a punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis și confirmat printr-o sentință judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau eliminată.
f) în cazul în care contravaloarea totală sau parțială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată de beneficiarii persoane fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părți, ori în lipsa acestuia, de la data emiterii facturii, cu excepția situației în care furnizorul/prestatorul și beneficiarul sunt părți afiliate în sensul art. 7 pct.26
În conformitate cu art. 330 alin. (2) din Codul fiscal, în situațiile prevăzute la art. 287, furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturi, cu valorile înscrise cu semnul minus sau, după caz, o menţiune din care să rezulte că valorile respective sunt negative când baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus sau fără menţiunea din care să rezulte că valorile respective sunt negative, dacă baza de impozitare se majorează, care se transmit şi beneficiarului, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 287 lit. d).
Pentru ajustarea TVA se întocmește o factură care nu se transmite beneficiarului, pe care se menționează Stornarea facturii nr.... din data de ..., ca urmare a falimentului beneficiarului conform Hotărârii nr....din data.....
Ajustarea TVA se raportează în decontul de TVA (formularul 300) la rd. 16 – Regularizări taxă colectată, cu semnul minus.
Factura se raportează în formularul 394 „Declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național de persoanele înregistrate în scopuri de TVA”, în luna în care a fost emisă, cu semnul minus.
Prin urmare, la data intrării în faliment a beneficiarului se ajustează TVA deductibilă prin emiterea unei facturi conform art. 330 alin. (2) din Codul fiscal.
Reluarea la venituri a ajustării pentru depreciere:
491 Ajustări pentru deprecierea creanțelor clienți = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante / 23.800 lei.
Educație digitală pentru salariați în 2025 - un nou standard pentru angajatori
Pe fondul accelerării digitalizării proceselor economice, anul 2025 marchează un moment definitoriu pentru piața muncii din România. Introducerea și extinderea sistemelor informatizate de raportare fiscală, precum SAF-T, e-Factura și RO e-Transport, obligă angajatorii să regândească rolul competențelor digitale în cadrul organizației. Angajații care interacționează direct sau indirect cu aceste sisteme trebuie să fie pregătiți nu doar să le utilizeze, ci și să înțeleagă mecanismele din spatele lor.
Atenție! Într-un astfel de context, educația digitală nu mai este un element opțional, ci o investiție strategică și, în același timp, o obligație legală și fiscală.
Obligația legală de a investi în formarea profesională
Conform Codului Muncii (Legea nr. 53/2003, cu modificările ulterioare), angajatorii au obligația de a asigura participarea salariaților la programe de formare profesională, cel puțin o dată la doi ani pentru angajatorii cu peste 21 de salariați. Formarea profesională poate include și dezvoltarea competențelor digitale, dacă este relevantă pentru activitatea desfășurată.
Această obligație capătă o nouă dimensiune în contextul digitalizării, întrucât lipsa competențelor adecvate poate afecta grav atât performanța individuală, cât și conformitatea companiei cu cerințele autorităților fiscale. Prin urmare, formarea digitală trebuie să fie adaptată specificului fiecărui post, ținând cont de natura activităților desfășurate și de nivelul actual de alfabetizare digitală al personalului.
Atenție! În 2025, formarea digitală devine esențială pentru adaptarea la sistemele informatizate de raportare fiscală și contabilă (ex. SAF-T, e-Factura, RO e-Transport).
Implementarea programelor de formare digitală trebuie realizată în colaborare cu furnizori autorizați, care pot oferi certificări recunoscute. De asemenea, în contextul actual, este recomandată integrarea unor module interne susținute de specialiști IT sau de personal cu experiență în utilizarea instrumentelor digitale relevante pentru companie. Prin sesiuni practice, adaptate fluxurilor interne, angajații vor putea înțelege aplicabilitatea imediată a cunoștințelor dobândite, crescând astfel rata de adoptare și retenție a informațiilor.
În mod concret, angajatorii trebuie să pornească printr-o evaluare a nevoilor de formare digitală la nivelul întregii organizații. Această evaluare ar trebui să identifice lacunele de competență, precum și riscurile operaționale asociate acestora.
Exemplu: De exemplu, un angajat din departamentul financiar-contabil care nu înțelege corect mecanismele de transmitere a fișierelor SAF-T sau utilizarea corectă a unui program ERP poate genera erori costisitoare în raportările către ANAF. O soluție practică este elaborarea unui plan de formare diferențiat, în care salariații sunt împărțiți în categorii în funcție de nivelul de cunoștințe și domeniul de activitate. Acest lucru permite personalizarea cursurilor și maximizarea eficienței procesului de instruire.
Deductibilitatea cheltuielilor cu formarea digitală
Din punct de vedere fiscal, angajatorii beneficiază de deductibilitatea cheltuielilor cu formarea profesională, în condițiile prevăzute de Codul Fiscal. Este esențial ca aceste cheltuieli să fie documentate corespunzător, prin contracte de prestări servicii, facturi fiscale și fișe de participare care să ateste finalizarea cursurilor. Pentru a maximiza beneficiile fiscale, angajatorii trebuie să se asigure că formarea digitală este direct legată de activitatea desfășurată și că personalul format contribuie efectiv la îmbunătățirea proceselor interne. Această legătură trebuie demonstrată inclusiv în caz de control fiscal, astfel că o bună arhivare a documentelor justificative este esențială.
Un aspect adesea neglijat este oportunitatea de a accesa fonduri europene sau naționale destinate digitalizării și formării continue. În 2025, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), companiile pot beneficia de granturi pentru digitalizarea activităților, inclusiv pentru formarea personalului în domenii precum utilizarea instrumentelor digitale, securitate cibernetică sau competențe de lucru în cloud.
INFO! Este recomandabil ca departamentul financiar-contabil al firmei să colaboreze cu consultanți specializați în fonduri nerambursabile pentru a identifica oportunitățile de finanțare disponibile și pentru a pregăti documentația necesară accesării acestora.
Cum pot angajatorii implementa programe eficiente
Pentru o implementare eficientă, angajatorii pot introduce indicatori de performanță care să urmărească evoluția competențelor digitale ale salariaților. De exemplu, se poate monitoriza acuratețea și rapiditatea introducerii de date în sistemele ERP, rata de eroare în raportările electronice către ANAF sau capacitatea de a opera platforme digitale fără asistență. Aceste metrici pot fi integrate în sistemul de evaluare anuală a performanței, oferind astfel o motivație suplimentară pentru angajați.
Pe termen lung, organizațiile care tratează formarea digitală ca parte a culturii organizaționale vor obține avantaje competitive clare. Automatizarea proceselor repetitive, reducerea erorilor umane, creșterea transparenței raportărilor și scăderea costurilor administrative sunt doar câteva dintre beneficiile tangibile. Mai mult, un angajat bine pregătit digital va avea o capacitate crescută de adaptare la schimbările legislative și tehnologice, diminuând riscul de blocaje în activitatea curentă.
Atenție! Este important ca liderii organizațiilor să comunice constant importanța acestor inițiative, pentru a contracara eventualele reticențe. Formarea profesională nu trebuie percepută ca o povară suplimentară, ci ca o investiție reciprocă: compania oferă acces la dezvoltare, iar angajatul contribuie activ la modernizarea și eficientizarea proceselor.
Studiu de caz 1: IMM în producție – digitalizare funcțională prin formare specifică
O companie cu 48 de angajați din județul Sibiu, activând în domeniul producției de mobilier, a decis în 2024 să implementeze un sistem ERP pentru automatizarea gestiunii stocurilor și a comenzilor. În primele luni de la implementare, s-a observat o rezistență crescută din partea personalului operativ și a echipei administrative, generată în principal de necunoașterea sistemului și lipsa de încredere în tehnologie.
Managementul a decis organizarea unui program intensiv de formare digitală, susținut de furnizorul ERP împreună cu un trainer extern specializat în digital literacy pentru personal tehnic. În termen de două luni, peste 80% dintre angajați au dobândit competențe funcționale în utilizarea noii platforme, iar productivitatea în procesarea comenzilor a crescut cu 17%, potrivit unui audit intern. Costul total al programului, de aproximativ 28.000 lei, a fost deductibil fiscal, iar compania a înregistrat în paralel o reducere a erorilor de inventariere cu peste 40%.
Studiu de caz 2: Multinațională – adaptare la reglementările fiscale prin instruire continuă
O companie multinațională din domeniul distribuției de echipamente electrice, cu peste 300 de angajați în România, s-a confruntat în 2023–2024 cu dificultăți în implementarea cerințelor SAF-T și e-Factura, în special la nivelul personalului financiar-contabil regional. S-a constatat că, deși sistemele informatice erau compatibile, utilizatorii nu înțelegeau structura datelor raportate și logica fiscală a noilor cerințe.
În răspuns, compania a lansat un program național de formare fiscal-digitală pentru toți angajații din contabilitate și logistică. Acesta a inclus module de fiscalitate practică, lucrul cu baze de date XML, noțiuni de audit digital și simulări de transmitere a fișierelor SAF-T. Cursurile au fost susținute de consultanți fiscali și IT interni, iar participarea a fost obligatorie.
După finalizarea programului, s-a observat o reducere cu 60% a timpului de pregătire a fișierelor SAF-T și eliminarea completă a neconcordanțelor majore în raportările lunare. În plus, compania a raportat o îmbunătățire semnificativă în relația cu ANAF, inclusiv la nivelul inspecțiilor fiscale.
Concluzii
În concluzie, anul 2025 aduce o nouă paradigmă în managementul resurselor umane și al conformității fiscale. Angajatorii care își asumă proactiv responsabilitatea educației digitale a salariaților vor avea nu doar o forță de muncă mai performantă, ci și un grad mai ridicat de siguranță fiscală și operațională. Printr-o abordare strategică, documentată și adaptată realităților tehnologice, educația digitală devine unul dintre cei mai importanți piloni ai sustenabilității unei afaceri moderne.
Implicații fiscale la trecerea de la SRL-D la SRL
Înființarea unei societăți comerciale poate fi un pas semnificativ pentru oricine dorește să intre în lumea afacerilor. Una dintre formele de organizare disponibile în România este SRL-D (Societate cu Răspundere Limitată – Debutant), reglementată de Ordonanța de Urgență nr. 6/2011. Această formă juridică este destinată întreprinzătorilor aflați la început de drum, oferind diverse facilități financiare și fiscale.
Avantajele înființării unui SRL-D
Un SRL-D oferă următoarele beneficii principale:
Scutirea de taxe la Registrul Comerțului la înființare – întreprinzătorii debutanți sunt exonerați de achitarea taxelor aferente procesului de înregistrare.
Acces la finanțări nerambursabile – Poți beneficia de alocație financiară în cadrul Programului pentru stimularea întreprinzătorilor debutanți, care poate sprijini dezvoltarea afacerii tale.
Facilități pentru angajați – În cadrul programului, societatea poate primi garanții de stat pentru finanțarea activității.
Condiții pentru înființarea unui SRL-D
Pentru a putea înființa o societate SRL-D, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții:
Capacitate juridică deplină de exercițiu – Poți începe o afacere doar dacă ești major și ai capacitate juridică completă.
Fără experiență anterioară ca asociat – Nu trebuie să fi fost asociat sau acționar în nicio altă societate din Spațiul Economic European.
Prima societate înființată – SRL-D trebuie să fie prima societate pe care o înființezi.
Declarație pe propria răspundere – Trebuie să depui o declarație la Registrul Comerțului prin care atesti că îndeplinești toate condițiile de mai sus.
Limitări ale obiectului de activitate
Un SRL-D poate include în obiectul de activitate cel mult 5 grupe CAEN. De asemenea, anumite activități sunt excluse din start, precum: Intermedieri financiare și asigurări; Tranzacții imobiliare; Jocuri de noroc și pariuri; Producție sau comercializare de armament, muniție, explozibili, alcool, tutun sau substanțe stupefiante; Activități excluse de normele europene pentru care nu se poate acorda ajutor de stat.
Alte obligații specifice unui SRL-D
Atenție! După înființare, societatea are obligația să notifice oficiul teritorial pentru întreprinderi mici și mijlocii și cooperație (OTIMMC) în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare. Aceasta este o etapă esențială pentru luarea în evidență.
Angajarea a cel puțin doi salariați – Trebuie să angajezi cu contract de muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, și să menținți această condiție până la pierderea calității de SRL-D.
Reinvestirea profitului – Cel puțin 50% din profitul realizat trebuie reinvestit anual.
Raportări financiare – Trebuie depuse situații financiare semestriale și anuale la OTIMMC, împreună cu un raport de progres.
Transformarea SRL-D în SRL
Calitatea de microîntreprindere debutantă se pierde la data de 31 decembrie a anului în care se împlinesc trei ani de la înregistrare. După această dată, societatea trebuie să fie actualizată în Registrul Comerțului, incluzând modificarea actului constitutiv și a certificatului de înmatriculare. Costurile pentru această actualizare sunt similare cu cele necesare pentru înființarea unui SRL obișnuit.
SRL-D este astfel o opțiune excelentă pentru antreprenorii aflați la început de drum, datorită facilităților fiscale și financiare oferite. Totuși, această formă de organizare vine cu anumite limitări și obligații suplimentare.
Calitatea de SRL-D se pierde, prin efectul legii:
la data de 31 decembrie a anului în care se împlinesc 3 ani de la data înregistrării;
la data la care oricare dintre autorităţile competente constată că societatea nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) din OUG 6/2011;
la data la care activitatea microîntreprinderii aparţinând întreprinzătorului debutant a încetat voluntar sau când a fost declanşată procedura de insolvenţă;
la împlinirea a 45 de zile lucrătoare de la data scadenţei unei obligaţii fiscale neîndeplinite;
la data depunerii situaţiei financiare semestriale sau anuale, dacă cifra de afaceri pe anul în curs a atins echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro. La atingerea acestui prag, microîntreprinderea are obligaţia de a notifica în scris, cel mai târziu până la sfârşitul lunii următoare, oficiul registrului comerţului în a cărui rază teritorială se află sediul său social.
Transformarea unui SRL-D într-un SRL reprezintă un proces administrativ prin care societatea renunță la specificația „D” (debutant) și continuă să funcționeze ca un SRL obișnuit. Această schimbare implică un set de formalități ce trebuie îndeplinite la Registrul Comerțului.
Documentele necesare pentru transformarea SRL-D în SRL
Pentru a efectua transformarea, trebuie pregătit un dosar ce include următoarele documente:
Cererea de înregistrare ONRC – formular standard disponibil pe site-ul Registrului Comerțului.
Decizia asociatului unic – prin care acesta hotărăște să transforme SRL-D în SRL.
Actul constitutiv actualizat – acesta trebuie modificat pentru a elimina litera „D” din denumirea societății.
Rezervarea de denumire – dovada efectuării rezervării numelui dorit.
Dovada achitării taxei de transformare – suma percepută de Registrul Comerțului pentru această modificare.
Pașii pentru transformarea SRL-D în SRL
1. Rezervarea denumirii societății. Denumirea inițială a SRL-D-ului poate fi păstrată, dar litera „D” trebuie eliminată. Pentru aceasta, se efectuează o rezervare de denumire la Registrul Comerțului, care poate fi realizată online sau direct la ghișeu.
2. Redactarea documentelor necesare. Decizia asociatului unic: Aceasta trebuie să specifice clar intenția de a transforma SRL-D în SRL. Actualizarea actului constitutiv: Actul constitutiv al societății trebuie modificat pentru a elimina litera „D” din denumire și pentru a reflecta schimbarea statutului societății.
3. Completarea cererii de înregistrare ONRC. Formularul cererii trebuie completat cu atenție, incluzând toate informațiile solicitate.
4. Depunerea documentelor la Registrul Comerțului. Cererea și documentele necesare se depun fie fizic, fie online, pe platforma Registrului Comerțului. Este important să se achite taxa percepută pentru această modificare.
5. Monitorizarea dosarului depus. După depunerea documentației, dosarul va fi analizat de Registrul Comerțului. Dacă sunt identificate nereguli (erori de redactare, documente lipsă, lipsa dovezii plății taxei etc.), vor fi formulate observații. Acestea trebuie rezolvate în termenul dispus de ONRC pentru ca dosarul să fie aprobat. Nerespectarea acestui termen duce la respingerea cererii.
Atenție! Un avantaj major al acestui proces este posibilitatea de a realiza toate formalitățile online, utilizând platforma Registrului Comerțului.
Transformarea unui SRL-D într-un SRL aduce schimbări semnificative pe plan fiscal și administrativ, iar antreprenorii trebuie să fie pregătiți să facă față noilor obligații. Deși SRL-D-ul beneficiază de un regim fiscal mai favorabil în primele etape ale activității, trecerea la statutul de SRL aduce atât beneficii, cât și noi responsabilități fiscale.
Atenție! Este important de menționat că în cazul unui SRL-D, nu există diferențe notabile între fiscalitatea acestuia și a unui SRL în ceea ce privește regimul de TVA. Atât SRL-D, cât și SRL sunt tratate la fel din punct de vedere al înregistrării în scopuri de TVA, în funcție de cifra de afaceri anuală.